McDonald's
Recent am început să lucrez la McDonald's, în centrul orasului Iași, la doar 20 de minute de apartamentul meu. Deoarece nu stăteam foarte bine cu banii, trebuia să-mi găsesc un loc în care să lucrez.
Acum câteva săptămâni, ceva cu adevărat tragic s-a întâmplat. Un bărbat și-a ucis soția în apartamentul de lângă mine, abia îi știam pe oamenii aceștia dar judecând după conversațiile lor din fiecare seară, puteam spune că a fost vina mea că nu am intervenit. În aceea noapte, când stăteam în pat, nu-mi puteam lua gândul de la faptul că cineva a fost ucis la doar câțiva pași de unde stăteam. În cele din urmă, am început să adorm iar dintr-o dată am ajuns în apartamentul vecinilor mei, fiind literalmente de față când crima a avut loc. Ceva era ciudat totuși, în locul bărbatului care și-a omorât soția, era de fapt o creatură dementă, cocoșată care purta aceeași uniformă ca mascota McDonald's, Ronald McDonald. El chiar avea pe față, pătată, vopsea de clown. Eram împietrit, încercam să scap, eram complet paralizat. Stăteam acolo și priveam creatura cocoșată asemănătoare unui demon cu dinți mari și gheare, cum săpa în carnea femeii și mânca din ea, în același timp, scoțând un mârâit foarte tare deranjant. Dintr-o dată m-am trezit în patul meu, gâfâind și eram acoperit de sudoare. După câteva săptămâni, uitasem complet de coșmar, dar am început să am
insomnii, cu toate acestea, care deveneau din ce în ce mai rele și de fiecare dată nu puteam să dorm. În fiecare zi deveneam din ce în ce mai obosit și aproape lipsit de viață.
După ce am terminat tura într-o noapte, mergeam pe jos acasă și mă simțeam ca și când cineva se plimba în spatele meu, fiind respirat pe ceafă, aproape că făcea pas cu pas în spatele meu. Am gândit că eram doar obosit și am continuat să merg, până când am vrut să traversez strada. Următorul lucru pe care mi-l amintesc, a fost un sunet puternic, ca și când ceva s-ar pocni. După aceea, totul era întuneric.
M-am trezit legat de un pat, într-o cameră de spital luminoasă. Am intrat în panică, încercând să scap, dar era imposibil. Sunetul de ecou s-a auzit de-a lungul camerei, deși nimeni nu a venit. Ce este aceasta? Mă gândeam. Dintr-o dată, am putut vedea o siluetă în colțul camerei. Eram somnoros. Să fi fost acesta un doctor? O asistentă? În cele din urmă, a început să iasă din umbră, arătând uman la început, dar dintr-o dată o mână lungă care avea gheare în loc de degete. O puteam vedea. Creatura stătea în fața patului, uitându-se la mine, rânjind, cu dinți mari, pătați de sânge. Mirosul de carne putredă a umplut aerul din cameră. Avea părul lung, gras, roșu, și aceeași vopsea de clovn, însă și costumul din coșmarul meu. El stătea deasupra patului, uitându-se la mine până când, în cele din urmă a mers pe jos până în camera, a mers pe jos până în partea cealaltă a camerei. A ridicat mâna cu gheare ascuție, și a-nceput să zgârie pe perete, violent, până când sânge a ieșit din degetul său lung. Apoi, după ce-a terminat, s-a retras în colțul lui, apoi a dispărut în umbră, și am putut vedea mesajul pe perete „M”. Erau două arcuri sângeroase.
Acum câteva săptămâni, ceva cu adevărat tragic s-a întâmplat. Un bărbat și-a ucis soția în apartamentul de lângă mine, abia îi știam pe oamenii aceștia dar judecând după conversațiile lor din fiecare seară, puteam spune că a fost vina mea că nu am intervenit. În aceea noapte, când stăteam în pat, nu-mi puteam lua gândul de la faptul că cineva a fost ucis la doar câțiva pași de unde stăteam. În cele din urmă, am început să adorm iar dintr-o dată am ajuns în apartamentul vecinilor mei, fiind literalmente de față când crima a avut loc. Ceva era ciudat totuși, în locul bărbatului care și-a omorât soția, era de fapt o creatură dementă, cocoșată care purta aceeași uniformă ca mascota McDonald's, Ronald McDonald. El chiar avea pe față, pătată, vopsea de clown. Eram împietrit, încercam să scap, eram complet paralizat. Stăteam acolo și priveam creatura cocoșată asemănătoare unui demon cu dinți mari și gheare, cum săpa în carnea femeii și mânca din ea, în același timp, scoțând un mârâit foarte tare deranjant. Dintr-o dată m-am trezit în patul meu, gâfâind și eram acoperit de sudoare. După câteva săptămâni, uitasem complet de coșmar, dar am început să am
insomnii, cu toate acestea, care deveneau din ce în ce mai rele și de fiecare dată nu puteam să dorm. În fiecare zi deveneam din ce în ce mai obosit și aproape lipsit de viață.
După ce am terminat tura într-o noapte, mergeam pe jos acasă și mă simțeam ca și când cineva se plimba în spatele meu, fiind respirat pe ceafă, aproape că făcea pas cu pas în spatele meu. Am gândit că eram doar obosit și am continuat să merg, până când am vrut să traversez strada. Următorul lucru pe care mi-l amintesc, a fost un sunet puternic, ca și când ceva s-ar pocni. După aceea, totul era întuneric.
IUBIM SĂ VĂ CITIM PĂRERILE